Lacrimile Apelor

Nume: Ciuntu Sorin Andrei
Vârstă: 14 ani
Școală: Școala Gimnazială Nr. 150
Localitate: București

Lacrimile apelor

            Poluarea apelor (și poluarea în general) a ajuns o problemă foarte importantă care pune în pericol întreaga viață de pe Pământ. Progresele tehnologice efectuate în ultimul secol au accelerat degradarea mediului la o viteză neașteptată, dar chiar dacă efectele sunt ireversibile, putem face eforturi de a scădea viteza poluării în viitor. În București, râul Dâmbovița a fost parte din numeroasele ape afectate în ultiimii ani de poluare din cauza industrializării. Aceasta a cauzat o modificare semnificativă a microclimei, crescând temperaturile și modificând umiditatea aerului.
            Apa, sursa vieții
            Conform teoriilor științifice actuale, viața s-a format în apă și din apă s-a extins pe uscat. Totodată, apa este un element nelipsit în istoria civilizației umane. Primele mari civilizații s-au format de-a lungul marilor fluvii, unde exista pământ fertil și vegetație bogată, care au jucat un rol decisiv în dezvoltarea acestor civilizații: Nilul în Egipt, Eufrat și Tigru în Mesopotamia, Yangtze în China.
            Soarta civilizațiilor depinde în mare măsură de accesul necondiționat la apă. Apa asigură condițiile de viață, hrana, energia, odihna, armonia necesară traiului uman. În zilele noastre arheologii cercetează urmele civilizațiilor dispărute în Africa de Nord, deșerturile Orientului Apropiat, civilizații care au dispărut în urma unor procese pe care le putem întâlni și în zilele noastre. Catastrofele ecologice ale ultimilor ani, inundațiile tot mai dese, verile tot mai secetoase dovedesc că strategiile moderne de amenajare ale râurilor sunt greșite.
            Care este situația actuală?
            Amenajarea modernă a râurilor din secolul al XX-lea a avut ca scop principal protecția împotriva inundațiilor și asigurarea necesarului de apă pentru activitățile economice, fără a lua în considerare păstrarea sau reabilitarea echilibrului ecologic al râurilor. Strategiile clasice de amenajare a apei au la bază ideea că râurile trebuie ținute sub control, apa trebuie evacuată cât mai repede cu putință în vale, unde trebuie utilizată sau evacuată mai departe, cu ajutorul barajelor, drenurilor și prin betonarea albiilor. Implementarea acestei strategii este foarte costisitoare și dăunătoare stării ecologice a râului.
În ciuda investițiilor enorme nu s-a reușit oprirea inundațiilor dar în multe locuri clima s-a schimbat, a apărut seceta și fenomenul de eroziune. În numeroase locuri unde înainte existau activități economice prospere (de exemplu pescuitul), acestea au dispărut iar alte domenii (de exemplu turismul) nu s-au dezvoltat din cauza dispariției elementelor valoroase ale peisajului.
În ultimii ani a crescut semnificativ consumul de apă. Utilizarea apei în agricultură s-a triplat între 1950 și 2000, iar volumul de apă folosit în industrie a crescut de șapte ori. Utilizarea apei în orașe a crescut de opt ori iar apa reținută de baraje, folosită pentru producția de energie a crescut de 40 de ori. Acest volum de apă este extras din circuitul natural și, de cele mai multe ori, reintră poluat.

Problema majoră a actualului concept de gospodărire a apei este că soluția folosită presupune doar activități de amenajare și aceste activități nu au fost gândite în concordanță cu alte activități din bazinul hidrografic. Orice activitate în bazinul hidrografic influențează biocenozele, calitatea apei și zonele umede de-a lungul râului. Tocmai din această cauză trebuie acceptată ideea că activitățile umane desfășurate pe teritoriul bazinelor hidrografice trebuie să fie în concordanță și trebuie planificate în armonie cu sistemul ecologic. Deși soluția actuală previne inundațiile și este benefică pentru industrie și astfel și pentru economie, nu putem continua așa deoarece aceasta va aduce mult mai multe probleme pe termen lung.
            Gospodărirea integrată a apei trebuie să aibă în vedere efectele diferitelor activități și efectul total al activităților asupra râului ca sistem ecologic.

Peisajul schimbat în urma lucrărilor de amenajare
            Râul face parte dintr-un sistem organic împreună cu comunitatea umană. De aceea, dacă o activitate începe să fie dominantă și ia locul altor activități, echilibrul sistemului ecologic devine tulburat și, pe termen lung, poluează râul. De exemplu, dacă într-un bazin hidrografic agricultura este activitatea dominantă, este tot mai necesară obținerea de noi terenuri agricole, celelalte activități pierd din importanță iar echilibrul este răsturnat. Când râul îsi revendică teritoriul, oamenii consolidează barajele și astfel se va accentua această situație contrară naturii. În cazul în care pe teritoriul bazinului hidrografic se desfășoară activități armonioase și echilibrate, nu este nevoie de o amenajare agresivă și nici râul nu se „comportă agresiv” cu omul.
Ce putem face?
Luând ca exemplu Dâmbovița, când albia râului a fost betonată, vegetația din jur a fost distrusă. Din fericire, eforturile de a replanta în jurul râului au început încă din 2010, când s-au investit 100.000 lei în construcția unor ziduri flotabile pe care se pot pune plante de râu, care ajută la refacerea temperaturilor și umidității. Chiar dacă acesta este un pas în direcția bună, nu va fi destul pentru a reface toate daunele de până acum.
De asemenea, consumul de apă va trebui încetinit semnificativ iar purificarea trebuie să accelereze. Dacă continuăm la viteza actuală și nu se iau măsuri, în curând vom rămâne fără apă curată. Chiar dacă aceste limite vor încetini economia și dezvoltarea pe termen scurt, ecosistemul va fi mult mai „sănătos” și la fel și organisme le care îl compun, ceea ce va aduce armonie și dezvoltare continuă pe termen lung.
În Delta Neretvei, de secole agricultura se află în armonie cu râul


Surse:
http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-29_Activitati-pentru-imbunatatirea-calitatii-apelor.pdf
http://www.mmediu.ro/beta/domenii/managementul-apelor-2/managementul-resurselor-de-apa/
http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-29_raport_2009.pdf
http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-29_Activitati-pentru-imbunatatirea-calitatii-apelor.pdf
http://www.ziare.com/stiri/eveniment/100-000-de-lei-pentru-amenajarea-malurilor-dambovitei-1024517
http://www.anif.ro/cnrid/contributii/20100322-APA%20SI%20AGRICULTURA%20ÎN%20PERSPECTIVA%20DEZVOLTARII%20OMENIRII.pdf


Comentarii