Lacrimile Apelor
Nume: Ciuntu Sorin Andrei
Vârstă: 14 ani
Școală: Școala Gimnazială
Nr. 150
Localitate: București
Lacrimile apelor
Poluarea
apelor (și poluarea în general) a ajuns o problemă foarte importantă care pune
în pericol întreaga viață de pe Pământ. Progresele tehnologice efectuate în
ultimul secol au accelerat degradarea mediului la o viteză neașteptată, dar
chiar dacă efectele sunt ireversibile, putem face eforturi de a scădea viteza
poluării în viitor. În București, râul Dâmbovița a fost parte din numeroasele
ape afectate în ultiimii ani de poluare din cauza industrializării. Aceasta a
cauzat o modificare semnificativă a microclimei, crescând temperaturile și
modificând umiditatea aerului.
Apa, sursa vieții
Conform teoriilor științifice
actuale, viața s-a format în apă și din apă s-a extins pe uscat. Totodată, apa
este un element nelipsit în istoria civilizației umane. Primele mari
civilizații s-au format de-a lungul marilor fluvii, unde exista pământ fertil
și vegetație bogată, care au jucat un rol decisiv în dezvoltarea acestor
civilizații: Nilul în Egipt, Eufrat și Tigru în Mesopotamia, Yangtze în China.
Soarta civilizațiilor depinde în
mare măsură de accesul necondiționat la apă. Apa asigură condițiile de viață,
hrana, energia, odihna, armonia necesară traiului uman. În zilele noastre
arheologii cercetează urmele civilizațiilor dispărute în Africa de Nord,
deșerturile Orientului Apropiat, civilizații care au dispărut în urma unor
procese pe care le putem întâlni și în zilele noastre. Catastrofele ecologice
ale ultimilor ani, inundațiile tot mai dese, verile tot mai secetoase dovedesc
că strategiile moderne de amenajare ale râurilor sunt greșite.
Care este situația actuală?
Amenajarea modernă a râurilor din
secolul al XX-lea a avut ca scop principal protecția împotriva inundațiilor și
asigurarea necesarului de apă pentru activitățile economice, fără a lua în
considerare păstrarea sau reabilitarea echilibrului ecologic al râurilor.
Strategiile clasice de amenajare a apei au la bază ideea că râurile trebuie
ținute sub control, apa trebuie evacuată cât mai repede cu putință în vale,
unde trebuie utilizată sau evacuată mai departe, cu ajutorul barajelor,
drenurilor și prin betonarea albiilor. Implementarea acestei strategii este
foarte costisitoare și dăunătoare stării ecologice a râului.
În ciuda
investițiilor enorme nu s-a reușit oprirea inundațiilor dar în multe locuri
clima s-a schimbat, a apărut seceta și fenomenul de eroziune. În numeroase
locuri unde înainte existau activități economice prospere (de exemplu
pescuitul), acestea au dispărut iar alte domenii (de exemplu turismul) nu s-au
dezvoltat din cauza dispariției elementelor valoroase ale peisajului.
În ultimii ani a crescut semnificativ consumul de apă.
Utilizarea apei în agricultură s-a triplat între 1950 și 2000, iar volumul de
apă folosit în industrie a crescut de șapte ori. Utilizarea apei în orașe a crescut
de opt ori iar apa reținută de baraje, folosită pentru producția de energie a
crescut de 40 de ori. Acest volum de apă este extras din circuitul natural și,
de cele mai multe ori, reintră poluat.
Problema
majoră a actualului concept de gospodărire a apei este că soluția folosită
presupune doar activități de amenajare și aceste activități nu au fost gândite
în concordanță cu alte activități din bazinul hidrografic. Orice activitate în
bazinul hidrografic influențează biocenozele, calitatea apei și zonele umede
de-a lungul râului. Tocmai din această cauză trebuie acceptată ideea că
activitățile umane desfășurate pe teritoriul bazinelor hidrografice trebuie să
fie în concordanță și trebuie planificate în armonie cu sistemul ecologic. Deși soluția actuală previne inundațiile și este
benefică pentru industrie și astfel și pentru economie, nu putem continua așa
deoarece aceasta va aduce mult mai multe probleme pe termen lung.
Gospodărirea
integrată a apei trebuie să aibă în vedere efectele diferitelor activități și
efectul total al activităților asupra râului ca sistem ecologic.
Peisajul
schimbat în urma lucrărilor de
amenajare
|
Râul face parte dintr-un sistem
organic împreună cu comunitatea umană. De aceea, dacă o activitate începe să
fie dominantă și ia locul altor activități, echilibrul sistemului ecologic
devine tulburat și, pe termen lung, poluează râul. De exemplu, dacă într-un
bazin hidrografic agricultura este activitatea dominantă, este tot mai necesară
obținerea de noi terenuri agricole, celelalte activități pierd din importanță
iar echilibrul este răsturnat. Când râul îsi revendică teritoriul, oamenii
consolidează barajele și astfel se va accentua această situație contrară
naturii. În cazul în care pe teritoriul bazinului hidrografic se desfășoară
activități armonioase și echilibrate, nu este nevoie de o amenajare agresivă și
nici râul nu se „comportă agresiv” cu omul.
Ce
putem face?
Luând ca exemplu Dâmbovița, când albia râului a fost
betonată, vegetația din jur a fost distrusă. Din fericire, eforturile de a
replanta în jurul râului au început încă din 2010, când s-au investit 100.000
lei în construcția unor ziduri flotabile pe care se pot pune plante de râu,
care ajută la refacerea temperaturilor și umidității. Chiar dacă acesta este un
pas în direcția bună, nu va fi destul pentru a reface toate daunele de până
acum.
De asemenea, consumul de apă va trebui încetinit
semnificativ iar purificarea trebuie să accelereze. Dacă continuăm la viteza
actuală și nu se iau măsuri, în curând vom rămâne fără apă curată. Chiar dacă
aceste limite vor încetini economia și dezvoltarea pe termen scurt, ecosistemul
va fi mult mai „sănătos” și la fel și organisme le care îl compun, ceea ce va
aduce armonie și dezvoltare continuă pe termen lung.
În
Delta Neretvei, de
secole agricultura se află în
armonie cu râul
|
Surse:
http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-29_Activitati-pentru-imbunatatirea-calitatii-apelor.pdf
http://www.mmediu.ro/beta/domenii/managementul-apelor-2/managementul-resurselor-de-apa/
http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-29_raport_2009.pdf
http://www.mmediu.ro/beta/wp-content/uploads/2012/05/2012-05-29_Activitati-pentru-imbunatatirea-calitatii-apelor.pdf
http://www.ziare.com/stiri/eveniment/100-000-de-lei-pentru-amenajarea-malurilor-dambovitei-1024517
http://www.anif.ro/cnrid/contributii/20100322-APA%20SI%20AGRICULTURA%20ÎN%20PERSPECTIVA%20DEZVOLTARII%20OMENIRII.pdf
Comentarii
Trimiteți un comentariu